Zile de așteptare și de rău. Ce pot să fac? Nu pot să fac nimic. Pot să mă uit la filme proaste de dragoste și la Gilmore Girls și să mă simt ca în liceu, când mă uitam cu mama la același gen de filme în serile de weekend când eram acasă. Pot să citesc Teodor Dună și Charles Bukowski, pentru că ambii sunt niște băieți puternici, numai că în feluri diferite. Pot să mănânc doar citrice și biscuiți pentru câteva săptămâni și să nu ies din casă decât dacă este neapărată nevoie.
Pot să iubesc pisici pufoase și să sărbătoresc întoarcerea motanului Andrei din pribegie. Pot să plănuiesc un viitor mai viu.
